© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Mesajul Patriarhului Daniel cu prilejul sfinţirii picturii Catedralei Arhiepiscopale „Sfânta Treime” din Arad[2018-12-09]de Florin NicolaiePreafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat un mesaj cu prilejul sfinţirii picturii Catedralei Arhiepiscopale „Sfânta Treime” din Arad, eveniment care a avut loc duminică, 9 decembrie 2018. Mesajul Preafericirii Sale este intitulat „Catedrala Sfânta Treime din Arad – o bucurie pentru Centenarul Marii Uniri din 1918”. În cuvântul său, Părintele Patriarh Daniel a evidenţiat că „Aradul, ca cetate a Marii Uniri, a format un adevărat nucleu de intelectuali români, care au înţeles că libertatea românilor din Transilvania se poate realiza doar prin unirea lor cu Regatul României”. Uniţi în jurul unor personalităţi de seamă, precum Vasile Goldiş, care a fost secretar eparhial al Episcopiei Aradului, patriot vizionar şi om de înaltă cultură, considerat de Octavian Goga „Părinte al Patriei”, arădenii au desfăşurat o perseverentă activitate naţională, cu iniţiative de mare însemnătate pentru realizarea dorinţei de unitate naţională românească, a precizat Preafericirea Sa. Catedrala „Sfânta Treime” din Arad – o bucurie pentru Centenarul Marii Uniri din 1918 Sfinţirea picturii Catedralei Arhiepiscopale „Sfânta Treime” din Arad, în acest An Centenar 2018, când celebrăm Mare Unire a tuturor românilor într-un stat unitar, este în acelaşi timp un act de cult şi un moment de cultivare a recunoştinţei pentru făuritorii Marii Uniri. Este totodată un moment istoric, plin de semnificaţie duhovnicească, menit să evidenţieze alte momente istorice, cultivând astfel comuniunea între generaţii. Este semnificativ şi faptul că în anul acesta municipiul Arad sărbătoreşte 990 de ani de la prima atestare documentară a regiunii (1028-2018), precum şi 940 de ani de atestare documentară a cetăţii (1078-2018). Vechimea dreptei credinţe în aceste ţinuturi româneşti are însă începuturi mult mai vechi, din vremea sfinţilor daco-romani sau străromâni (secolul 4). Între figurile proeminente ale neamului românesc, care au pregătit şi înfăptuit Marea Unire de la 1918, personalităţile arădene, precum Vasile Goldiş, Ştefan Cicio Pop, Ioan Suciu sau episcopul ortodox al Aradului, Ioan Ignatie Papp, ocupă un loc de cinste, fiind socotiţi corifei ai Marii Uniri. Aradul, ca cetate a Marii Uniri, a format un adevărat nucleu de intelectuali români, care au înţeles că libertatea românilor din Transilvania se poate realiza doar prin unirea lor cu Regatul României. Uniţi în jurul unor personalităţi de seamă, precum Vasile Goldiş, care a fost secretar eparhial al Episcopiei Aradului, patriot vizionar şi om de înaltă cultură, considerat de Octavian Goga „Părinte al Patriei”, arădenii au desfăşurat o perseverentă activitate naţională, cu iniţiative de mare însemnătate pentru realizarea dorinţei de unitate naţională românească. Din rândul marilor ierarhi ortodocşi români din Arad se distinge Episcopul Ioan Ignatie Papp (1903-1925), numit şi episcopul Marii Uniri, care, în acea perioadă avea şi calitatea de Locţiitor de Mitropolit al Transilvaniei (octombrie 1918 – mai 1920). El a rămas în istoria Episcopiei Aradului atât pentru activitatea desfăşurată în apărarea şcolilor confesionale româneşti, de o valoare excepţională pentru promovarea conştiinţei naţionale în Transilvania, cât şi pentru atitudinea sa fermă împotriva politicii de oprimare a românilor şi de maghiarizare forţată a lor. După intrarea României în Primul Război Mondial, în anul 1916, Episcopul Ioan Ignatie Papp al Aradului a intervenit în repetate rânduri pe lângă autorităţile de la Budapesta şi Viena pentru eliberarea din închisori a preoţilor şi învăţătorilor români, întemniţaţi fără anchetă în închisorile de la Cluj, Aiud, Sibiu, Braşov, Timişoara, Făgăraş, Oradea, Seghedin, în condiţii inumane şi un tratament discriminatoriu. Episcopul Ioan Papp al Aradului şi Episcopul Miron Cristea al Caransebeşului au fost primii ierarhi din Transilvania care, în 8 noiembrie 1918, la Arad, au semnat adeziunea de recunoaştere a Consiliului Naţional Central Român, autoritate având funcţia de reprezentant şi conducător politic al naţiunii române din Ungaria şi Transilvania, urmând să pregătească Marea Adunarea Naţională de la Alba Iulia şi proclamarea Unirii Transilvaniei cu România. Astfel, în calitate de Locţiitor de Mitropolit al Transilvaniei, Episcopul Ioan Ignatie Papp al Aradului a organizat la Arad, în zilele de 8-10 noiembrie 1918, două Sinoade mitropolitane, care au votat pentru dobândirea autonomiei bisericeşti, autodeterminare românească în Transilvania, precum şi unirea cu România. La 20 noiembrie 1918, Consiliul Naţional Român Central a anunţat convocarea Marii Adunări Naţionale la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918. Episcopul Ioan Ignatie Papp al Aradului a fost desemnat copreşedinte al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, împreună cu Gheorghe Pop de Băseşti şi episcopul greco-catolic de Oradea, Demeter Radu. În dimineaţa zilei de duminică, 1 decembrie 1918, în faţa altarului bisericii ortodoxe din Alba Iulia, înainte de începutul Marii Adunării Naţionale, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Episcopul Aradului, Ioan Ignatie Papp. El a modificat obişnuita încheiere a Sfintei Liturghii, adăugând la cuvintele: „Cel ce a înviat din morţi”, cuvintele: „şi a înviat astăzi şi neamul nostru românesc, Hristos adevăratul nostru Dumnezeu…”, subliniind astfel că Marea Unire era o înviere, o biruinţă şi o bucurie sfântă a poporului român. Ierarhii Episcopiei Aradului, împreună cu clerul şi credincioşii mireni din această parte a ţării noastre au luptat neîncetat pentru apărarea credinţei ortodoxe şi păstrarea identităţii naţionale prin cult, cultură, educaţie şi slujire socială. În urmă cu 10 ani, în anul 2008, împreună cu un sobor numeros de ierarhi, preoţi şi diaconi, am sfinţit altarul noii Catedrale „Sfânta Treime” din Arad, aceasta fiind prima Catedrală episcopală ortodoxă din România, construită după anul 1989. Evenimentul de astăzi, al sfinţirii veşmântului pictural al Catedralei Arhiepiscopale din Arad, ne ajută să înţelegem că icoana ortodoxă este chemare la rugăciune şi sfinţenie, la comuniune cu Dumnezeu şi cu oamenii. Redescoperirea semnificaţiei profunde a iconografiei şi spiritualităţii ortodoxe contribuie la reînnoirea efortului misionar de comunicare a Evangheliei iubirii lui Hristos pentru lume şi a comuniunii vii cu El şi cu toţi sfinţii, deoarece rostul vieţii noastre trecătoare pe pământ este pregătirea pentru viaţa veşnică din Împărăţia cerurilor, în lumina, pacea şi iubirea Preasfintei Treimi. Cu prilejul acestor evenimente sfinte şi solemne de la Arad, felicităm pe Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, pe Preasfinţitul Părinte Episcop-vicar Emilian Crişanul, autorităţile de stat centrale şi locale, pe toţi clericii şi credincioşii arădeni, precum şi pe toţi cei prezenţi la această sărbătoare. Ne rugăm Preasfintei Treimi să ocrotească această nouă Catedrală şi să dăruiască pace şi bucurie, sănătate şi mântuire tuturor ctitorilor, slujitorilor, închinătorilor şi binefăcătorilor ei. Cu aleasă preţuire şi părinteşti binecuvântări, † DANIEL Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 3429, Ultimul acces: 2026-10-06 16:43:44
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
